Codul Civil - CARTEA a V-a - Despre obligatii*)

 

Codul Civil - pagina de start

Noul Cod Civil
    TITLUL IX

Diferite contracte speciale

*) Dispozitiile tranzitorii si de punere in aplicare a cartii a V-a sunt cuprinse in art. 102-189 din Legea nr. 71/2011.


CAP. XII
Contractul de depozit


SECTIUNEA 1
Reguli comune privind contractul de depozit


�2.
Obligatiile depozitarului

ART. 2.107
Diligenta depozitarului
(1) Daca nu s-a convenit altfel, depozitarul raspunde numai in cazul in care nu a depus diligenta dovedita pentru pastrarea propriilor sale bunuri.
(2) In lipsa de stipulatie contrara, atunci cand depozitarul este remunerat sau este un profesionist ori i s-a permis sa se foloseasca de bunul depozitat, el are obligatia de a pastra bunul cu prudenta si diligenta.
ART. 2.108
Folosirea bunului
Depozitarul nu se poate servi de bunul incredintat lui fara invoirea expresa sau prezumata a deponentului.
ART. 2.109
Raspunderea depozitarului incapabil
Daca depozitarul este minor sau pus sub interdictie, deponentul poate cere restituirea bunului remis atat timp cat acesta se afla in mainile depozitarului incapabil. In cazul in care restituirea in natura nu mai este posibila, deponentul are dreptul de a cere sa i se plateasca o suma de bani egala cu valoarea bunului, dar numai pana la concurenta sumei cu care s-a imbogatit depozitarul.
ART. 2.110
Dovada proprietatii
Daca nu se prevede altfel prin lege, depozitarul nu poate solicita deponentului sa faca dovada ca este proprietar al bunului depozitat. Aceasta dovada nu poate fi ceruta nici persoanei desemnate de catre deponent in vederea restituirii bunului.
ART. 2.111
Modul de executare
Depozitarul este obligat sa schimbe locul si felul pastrarii stabilite prin contract, daca aceasta schimbare este necesara pentru a feri bunul de pieire, pierdere, sustragere sau stricaciune si este atat de urgenta incat consimtamantul deponentului nu ar putea fi asteptat.
ART. 2.112
Incredintarea bunului
Depozitarul nu poate incredinta altuia pastrarea bunului, fara consimtamantul deponentului, cu exceptia cazului in care este silit de imprejurari sa procedeze astfel.
ART. 2.113
Incredintarea bunului catre subdepozitar
(1) Depozitarul indreptatit sa incredinteze unei alte persoane pastrarea bunului raspunde numai pentru alegerea acesteia sau pentru instructiunile pe care i le-a dat, cu conditia sa fi adus de indata la cunostinta deponentului locul depozitului si numele persoanei care a primit bunul.
(2) In caz contrar, depozitarul raspunde pentru fapta subdepozitarului ca pentru fapta sa proprie.
(3) In toate cazurile, subdepozitarul raspunde fata de deponent pentru fapta sa.
ART. 2.114
Raspunderea
Depozitarul care, fara a avea acest drept, a schimbat locul sau felul pastrarii ori s-a folosit de bunul depozitat sau l-a incredintat unei terte persoane raspunde si pentru caz fortuit, cu exceptia situatiei in care dovedeste ca bunul ar fi pierit chiar si daca nu si-ar fi depasit drepturile.
ART. 2.115
Denuntarea depozitului
(1) Deponentul poate sa solicite oricand restituirea bunului depozitat, chiar inauntrul termenului convenit. El este insa obligat sa ramburseze depozitarului cheltuielile pe care acesta le-a facut in considerarea acestui termen.
(2) Atunci cand depozitarul a emis un inscris care face dovada depozitului ori care confera detinatorului sau dreptul de a retrage bunul depozitat, depozitarul poate cere sa ii fie inapoiat acel inscris.
(3) Depozitarul il poate constrange pe deponent sa reia bunul, daca exista motive grave pentru aceasta, chiar inaintea expirarii termenului convenit.
(4) In cazul in care nu s-a convenit un termen, depozitarul poate restitui oricand bunul, dar poate fi obligat la plata de despagubiri, daca restituirea este intempestiva sau are loc inoportun.
ART. 2.116
Restituirea bunului
(1) Daca nu s-a convenit altfel, restituirea bunului primit trebuie sa se faca la locul unde acesta trebuia pastrat, iar cheltuielile ocazionate de restituire sunt in sarcina deponentului. Totusi, atunci cand depozitarul, fara sa se fi aflat in ipoteza avuta in vedere la art. 2.111, a schimbat unilateral locul pastrarii bunului, deponentul poate cere depozitarului fie sa aduca bunul in acel loc in vederea restituirii, fie sa suporte diferenta dintre cheltuielile prilejuite de restituire si acelea care s-ar fi facut in lipsa acestei schimbari.
(2) Bunul se restituie in starea in care acesta se afla la momentul restituirii. Deteriorarea ce nu a fost pricinuita de fapta depozitarului ramane in sarcina deponentului.
(3) In caz de neexecutare culpabila a obligatiei de restituire, daca bunul nu poate fi recuperat in natura de catre deponent, depozitarul are obligatia de a plati despagubiri, al caror cuantum se determina prin raportare la valoarea de inlocuire a bunului, iar nu la valoarea pe care acesta a avut-o la data la care a fost incheiat contractul.
ART. 2.117
Restituirea catre mostenitorul deponentului
(1) In caz de deces al deponentului, bunul se restituie mostenitorului, la cererea acestuia, chiar daca prin contract fusese desemnata o alta persoana in acest scop. Atunci cand exista mai multi mostenitori, restituirea facuta unuia sau unora dintre acestia nu le confera alte drepturi decat cele rezultate din aplicarea prevederilor legale referitoare la mostenire.
(2) Aceste reguli se aplica in mod corespunzator atunci cand deponentul este persoana juridica.
ART. 2.118
Restituirea fructelor si plata dobanzilor
(1) Depozitarul este obligat sa restituie fructele bunului, daca le-a perceput.
(2) Depozitarul nu datoreaza dobanda pentru fondurile banesti depozitate decat din ziua in care a fost pus in intarziere sa le restituie.
ART. 2.119
Pluralitatea de deponenti sau de depozitari
(1) Cand exista mai multi deponenti, iar obligatia este indivizibila sau solidara intre acestia, depozitarul este liberat prin restituirea bunului oricaruia dintre ei, daca nu s-a stabilit altfel prin contractul de depozit.
(2) Daca sunt mai multi depozitari, obligatia de restituire revine aceluia sau acelora in detinerea carora se afla bunul, cu notificarea catre ceilalti depozitari a efectuarii restituirii.
ART. 2.120
Cazurile de nerestituire a bunului
(1) Depozitarul este aparat de obligatia de a restitui bunul, daca acesta i-a fost cerut de catre proprietar sau de o alta persoana indreptatita ori daca a fost rechizitionat de autoritatea publica sau daca i-a fost in alt mod ridicat potrivit legii ori a pierit prin caz fortuit.
(2) Atunci cand in locul bunului care i-a fost ridicat sau care a pierit depozitarul a primit o suma de bani sau un alt bun, el este obligat sa le predea deponentului.
(3) Daca depozitarul descopera ca bunul depozitat fusese furat ori pierdut, precum si pe adevaratul proprietar al bunului, el trebuie sa il informeze pe acesta din urma despre depozitul ce i s-a facut si sa il someze sa isi exercite drepturile intr-un termen determinat si indestulator, fara incalcarea dispozitiilor penale aplicabile. Numai dupa expirarea acelui termen depozitarul se poate libera prin restituirea lucrului catre deponent. In aceasta perioada, depozitarul este indreptatit sa primeasca aceeasi remuneratie ca si in cursul depozitului. Chiar si atunci cand contractul de depozit fusese incheiat cu titlu gratuit, deponentul datoreaza, pentru aceasta perioada, remuneratie, al carei cuantum se stabileste potrivit art. 2.106 alin. (2).
(4) In toate cazurile, depozitarul este tinut, sub sanctiunea obligarii la plata de despagubiri, sa denunte deponentului procesul care i-a fost intentat de revendicant, intervenirea rechizitiei sau a altei masuri de ridicare ori faptul care il impiedica sa restituie bunul.
ART. 2.121
Obligatia mostenitorului depozitarului
Daca mostenitorul depozitarului a vandut cu buna-credinta bunul, fara sa fi stiut ca este depozitat, el este tinut sa inapoieze numai pretul primit sau sa cedeze deponentului actiunea sa impotriva cumparatorului, daca pretul nu i-a fost platit.

Codul Civil - Contractul de depozit/Obligatiile depozitarului


</