căutare personalizată

Site-ul Pescarilor

informatii utile pescarilor incepatori sau cu experienta




    Nu toate apele sunt la fel de bogate in peste; de asemenea, sunt locuri unde pestilor le place sa stea si sa isi caute hrana, mai mult decat in alte parti ale aceleiasi ape. O conditie de baza a succesului este ca pescarul sa cunoasca bine apa in care pescuieste. Numai din carti, pescarul incepator, nu va dobandi suficiente cunostinte. Le va capata treptat, pe masura practicarii pescuitului, ajungand cu timpul sa dobandeasca un asa zis ?simt al apei?.
Speram ca cele ce urmeaza sa fie de un real folos nu numai pescarului incepator.
Diferitele specii de pesti sunt repartizate in ape dupa natura lor. La randul lor si apele se deosebesc intre ele dupa regiuni, tarm, albie, temperatura, limpezime, iuteala curentului etc. dar mai ales, dupa altitudirea la care se gasesc. Dupa pestii care traiesc in ele apele de la noi (cele dulci) se pot imparti in patru zone:


- zona pastravului;
- zona lipanului;
- zona mrenei;
- zona ciprinidelor.


    Zona pastravului este cea mai apropiata de izvoarele din munti. Apa este limpede, rece, cu variatii mici de temperatura si curge vijelios sau repede, printr-o albie pietroasa, pe alocuri cu grohotis sau cu nisip aspru. Vegetatia acvatica este redusa, nu exista decat foarte putine ierburi si muschiul verde de pe pietre.
Pe masura ce apa coboara, ramanand insa tot limpede si rece, dar devenind mai bogata in hrana si mai putin vijelioasa, pastravul se gaseste din ce in ce mai rar, fiind inlocuit de ruda lui: lipanul.

    Zona lipanului se intinde in jurul altitudinii de 700 m. Spre limita ei inferioara apar, prin unele locuri cleanul, mreana, scobarul.
Debitul de apa a mai crescut, raul este mai lat si mai adanc, albia este nisipoasa cu pietris sau prundis, intre tarmuri mai putin inalte apa curge domol. Lipanii incep sa dispara pentru ca apa a devenit prea calda pentru ei. Este zona mrenei, in care speciile de pesti s-au inmultit. Aici gasim cleanul, scobarul, avatul, mihaltul, beldita si zvarluga.
    Ultima si cea mai joasa, de ses, este zona ciprinidelor. Apa curge printr-o albie nisipoasa sau maloasa, intre maluri joase si este cand limpede cand tulbure. Aici se intalneste neamul crapului: platica, linul, caracuda, vaduvita iar intre rapitori se gasesc salaul, stiuca, somnul, avatul.

Tips-uri, adica lucruri bine de stiut:


    Culoarea, adica limpezimea apei, are o mare importanta. Dupa ploaie torentiala, intr-o apa noroioasa, vom incerca in zadar sa pescuim la undita. In schimb apa tulbure, daca nu este ?groasa? nu e rea deloc pentru pescuitul la apa adanca in principiu la rama. In regiunea pastravului, multi pescari apreciaza o apa tulburata de furtuna, pentru ca atunci merge pastravul la rama. Insa un astfel de pescuit nu este recomandat pentru ca nu este considerat pescuit sportiv.
Apa tulbure impiedica pescuitul cu musca artificiala. Chiar si la pescuitul cu naluci apa trebuie sa fie clara. Rapitorii isi cauta un loc de unde sa porneasca atacul. Uneori isi pastreaza acest loc timp indelungat ? pana ce se modifica nivelul apei, perioadele de migratie sau este atacat ori alte cauze.
    Cand se vad alergari repezi aproape de suprafata apei, ne dam seama imediat ca este vorba de un peste rapitor. Exista cateva semne care ne pot furniza informatii despre ce rapitor este vorba. Iata cateva: daca vedem pestisorii in miscare neincetata si agitatie, alungati de ici colo iar in urma lor zarim umbra sau lucirea unui rapitor, vom intelege ca acesta este un avat. Stiuca sageteaza in linie dreapta, aproape de suprafata si se avanta chiar si in aer. In iuresul ei prduce un plescait puternic dar scurt. Pestisorii se imprastie deodata in toate partile, apoi pana sa se repete saltul stiucii urmaza o pauza destul de lunga. El se repeta dupa ce pestisorii s-au linistit si se aduna iarasi.
    In apele de munte, vedem cum la suprafata apei se ridica un peste, apuca ceva de la suprafata apei si dispare. Nu poate fi decat un pastrav sau lipan. Daca se ridica naprasnic, apuca ca o sageata cu un usor plescait din gura stim ca a fost lipan. Pastravul se ridica mai incet, cu mai multa prudenta. Se pare ca el nu apuca, culege hrana care pluteste. Pe oglinda apei pastravul starneste mici valuri concentrice, pe cand lipanul involbureaza apa.
    Vara pe caldura, in apele mari si linistite, langa un mal sub care sunt scufundate trunchiuri sau alte obstacole, deseori vedem ca se ridica la suprafata pestisori spriati. Ei fac cateva sarituri si zvacnituri repezi ca apoi sa se linisteasca. Este posibil sa fie vorba de salau stiuca sau biban. Spectacolul nu il putem vedea toamna pentru ca tunci ei vaneaza la adanc.
    Somnul se ridica la suprafata numai vara, pe caldura. El sta nemiscat ca un trunci. Pe neasteptate, cu o puternica miscare a cozii, el se repede, prinde ce poate dupa care iara sta nemiscat in asteptarea altor victime.



Cum identificam prezenta unor pesti altii decat rapitori?



    Mreana sare, se arunca parca pe spate inpotriva curentului. Cleanul inteapa oglida apei cu botul si isi scoate capul din apa, perpendicular pe directia de curgere a raului. Platica mare se iveste incet, isi arata spatele ghebos la suprafata si apoi cobara incet.         Platica mica sare in aer. Scobarul se agita mai mult, sare in sus foarte des si in acelasi loc, loveste apa cu coada. Crapul cu toate ca este greoi, se avnta si face salturi deasupra apei. Il recunoastem dupa culoarea lui aurie, bronzata. Daca vedem ca se ridica de pe fundul apei nori de namol inseamna ca la fund scurma crapul sau linul. Pestii sunt cu toane. Au zile sau ore cand ?musca? si cand nu. Cei mai multi peste se prind din primavara pana iarna. In acest rastimp ei au perioade in care ?se dau? mai bine.
Cunoasterea acestor perioade este o chestiune de experienta petrecuta pe malul apei. Din experienta pescarilor si observatiile facute sa putut stabili care sunt, aproximativ, cele mai bune luni din an pentru pescuitul la undita. S-a constatat ca asupra pestilor influenteaza conditiile atmosferice: temperatura apei si a aerului, cerul senin sau acoperit, anotimpul, orele, nivelul apei, culoarea ei si presiunea atmosferica, fazele lunii (solunarul).



Perioadele de pescuit si de reproducere ale pestilor.



Specia Lunile anului Dimensiunea Minima legala
ian feb mar apr mai iun iul aug sep oct nov dec  
Avat                     -
Babusca                         15 cm
Batca                         15 cm
Biban                         12 cm
Caracuda                         17 cm
Caras                         15 cm
Clean                         25 cm
Crap                         35 cm
Lin                         25 cm
Lipan     X X X               25 cm
Lostrita     X X X               -
Mreana                         27 cm
Pastrav X X X X           X X X 20 cm
Platica                         25 cm
Rosioara                         15 cm
Salau                         40 cm
Scobar                         20 cm
Somn                         50 cm
Stiuca                         40 cm
Vaduvita                         30 cm

Legenda
   - perioada foarte buna pt. pescuit
   - perioada buna pentru pescuit
   - perioada mediocra pt. pescuit
   - perioada de reproducere

X

 - pescuitul salmonizilor interzis